Chiar dacă maşinile electrice pare că aparțin viitorului, nu prezentului, primul autoturism de acest tip a apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Problema poluării a resuscitat interesul puternic pentru maşina electrică, pe măsură ce emisiile autoturismelor care funcționează cu motoare termice afectează tot mai mult mediul înconjurător. În 2010, s-a atins cifra de un milion de unităţi vândute la nivel global. Maşinile electrice s-au dezvoltat recent, dar viitorul vine mai repede decât ne aşteptam. Acestea au deja îmbunătăţiri tehnologice, costul bateriilor a scăzut, iar Tesla nu se mai bucură de confort în poziţia de lider de piaţă, ci are parte de o reală competiție. Nu toate vehiculele electrice (sau “EV”) funcţionează la fel. Maşinile hibrid funcționează atât pe baza unui motor pe benzină sau motorină, dar şi cu ajutorul unui motor electric: acesta din urmă este alimentat de o baterie care poate fi reîncărcată prin conectarea la staţia electrică. Vestea cea bună în privinţa maşinilor electrice este că nu există bujii, schimb de ulei, antigel, iar reparaţiile sunt rare, pentru că numărul componentelor mobile supuse uzurii este net inferior faţă de maşinile clasice. Un acumulator pentru autovehicule sau o baterie de tracţiune este o baterie utilizată pentru alimentarea vehiculelor cu baterii electrice. Ele sunt diferite de cele obişnuite prin faptul că sunt proiectate să ofere energie pe perioade de timp îndelungate, având o capacitate mare de Amp/h. Bateriile mai mici şi mai uşoare contribuie la reducerea greutății vehiculului şi îi îmbunătăţesc performanţele. Cea mai eficientă baterie a unei maşini electrice din România funcţionează timp de 300 km de utilizare, fără reîncărcare, şi aparţine unui Renault ZOE. Conform unui studiu, acumulatoarele maşinilor electrice de pe piaţa actuală nu sunt eficiente în protejarea mediului, pentru că în urma procesului de fabricație a acestora s-ar elibera la fel de mult dioxid de carbon ca în cazul funcționării unui motor pe benzină, aflat în funcţiune timp de opt ani. În privinţa motorului electric, în afara autonomiei reduse, există doar avantaje: se elimină multe elemente ale sistemului clasic şi rămâne doar axa baterie – convertor electric de putere – transmisie – roţi, diminuându-se astfel volumul reparaţiilor cauzate de uzură. Noua tehnologie de stocare a energiei îmbunătăţeşte autonomia maşinilor electrice, însă, per total, aceasta este încă o problemă, cu atât mai mult cu cât infrastructura dedicată din România este abia la început. Însă maşinile electrice de top au o autonomie de aproximativ 430 km, cu acumulatorii încărcaţi la maximum, ceea ce se apropie de echivalentul unui plin de rezorvor al unei maşini pe carburant. Calculul autonomiei include masa maşinii, iar numărul de acumulatori este direct proporţional cu acesta. Faţă de stocarea carburantului la pompă, într-un interval standard de 10 minute, timpul de încărcare a unei maşini electrice depinde de cât de multă energie electrică poate fi livrată maşinii. De obicei, încărcarea completă a acumulatorilor durează opt ore. Sistemele de „supraîncărcare” funcționează la tensiuni înalte şi livrează în aproximativ 45 de minute energie necesară pentru 250 km. Însă și o reţea de energie electrică de 220 V/110V (casa ta poate fi propriul furnizor) poate efectua procesul. Durata de viaţă a bateriilor maşinilor electrice este între 5 şi 13 ani. Autovehiculele electrice ating viteze similare cu cele convenţionale, însă există şi supermașini electrice, cum ar fi Tesla, care pot ajunge până la 60 km/h în 3,7 secunde şi ating viteze maxime de 200 km/h. aţă de maşina clasică, motorul electric poate produce cuplul maxim încă din momentul 0. Motoarele pe carburant produc cuplul maxim la o anumită viteză şi la anumite turaţii ale motorului. Maşinile electrice devin tot mai atractive, însă chiar dacă investiţia se va amortiza de-a lungul anilor, rămân încă automobile scumpe. Concomitent cu programul guvernamental pentru încurajarea achiziţionării acestora, se dezvoltă şi piaţa second-hand a vehiculelor EV, ce ţine cont de aceleaşi criterii că în cazul unei maşini clasice: anul de fabricaţie şi kilometrajul. Dacă o maşină nouă costă 25.000 euro, una veche se reduce la 10.000 euro iar preţurile oscilează, în funcţie de model. Poţi căuta astfel de anunţuri atât pe site-urile de profil auto din România, cât şi din străinătate.